OK! E creștinește să nu te răzbuni pe cel ce-ți face rău. Dar dacă mereu plecăm capul și ne supunem când suntem umiliți, furați, înșelați, mințiți, chinuiți, manipulați, unde va ajunge lumea? Nu înapoi la comunism, unde răul dicta totul, încălcând toate drepturile umane? Cei ce fac rău nu au conștiință, milă, nu sunt empatici și li se rupe de regulile creștine. Sunt atât de cinici încât nu au limite când e vorba de exploatarea, mințirea, furtul, manipularea și asuprirea semenului în numele demagogiei proletcultiste (o entitate abstractă, ascunsă sub sloganul „binele colectiv”, în care elementul esențial, omul, individual, lipsește din ecuație). Or, dacă nu ripostam (pe principiul că nu e creștinește să te răzbuni), nu se instalează dictatura răului, tip Putin, Lukascenko sau alte specimene de acest fel, cu camarilele lor? Nu acesta este și principiul pe care funcționează cei ce vor să profite și să exploateze, la sânge, pe cei mulți? Nu așa au aparut fanarioții și sinecuriștii de azi (nababii din agențiile guvernamentale și societățile cu capital de stat, ori deținătorii de multiple pensii speciale, ce nu sunt altceva decât furturi din banii publici), pe principiul că nu e creștinește să te răzbuni pe cel ce te fură, minte, înșeală sau tâlhărește (recte Guvernul si clasa politică)? De acord cu principiul să nu te răzbuni, personal, prin violență (precum Petru, care a scos și utilizat sabia cand a fost arestat Isus), adică să nu-ți faci dreptate singur. Dar să te lupți pentru înfăptuirea justiției, sub toate formele pe care le permite legea, inclusiv prin intermediul mass-media, nu este o datorie morală, creștină? Nu e o datorie morală, creștină, socială și umană să te opui minciunii, hoției, perversitatii, discriminării sau ascensiunii imposturii si incompetenței, spunând și făcând public adevărul? Asta nu-ți interzice religia creștină. Și Isus și apostolul Pavel s-au apărat. Nu prin violență, ci spunând adevărul. Răul, chiar dacă dictatura a nășit legi care interzic dreptul de a manifesta impotriva încălcării drepturilor individuale, nu poate fi învins pasiv (fără opoziție) și nici eliminat prin lipsă de reacție, așteptând doar intervenția divină. Înainte de intervenția divină, trebuie făcut public adevărul și activată justiția umană (care e tot de sorginte divină, justificată de logica: „Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă și-n traistă”). Împotriva răului (indiferent sub ce formă se manifestă: minciună, înșelăciune, manipulare) trebuie luptat prin toate mijloacele morale și materiale posibile. Nu prin violență, ci apelând la justiție și la mass-media, atunci când drepturile îți sunt încălcate. În orice situație și în orice circumstanțe trebuie spus adevărul: cine a făcut-o, cum a făcut-o, de ce a făcut-o. Să fie supus, cel ce a încălcat regulile, oprobiului public și deferit justiției, nu e o răzbunare (rău pentru rău), ci o dovadă de implementare și victorie a moralității creștine. Așa trebuie educată societatea: să lupte impotriva răului (a minciunii, hoției, înșelăciunii, păcălelilor și a manipulării de orice fel), prin demascarea celor ce încalcă regulile si prin intervenția prompta și cu celeritate a justiției. Pentru că acesta este drumul spre democrație reală și o lume civilizată, adică normală. Nu răzbunare personală, prin violență, ci forțarea aplicării fără discriminare a legii, în cazul propagării minciunii, imposturii, înșelăciunii, hoției ori manipulării. Pentru că răul nepedepsit și nesupus oprobiului public încurajează proliferarea lui și naște monștri cu chip uman, lipsiți total de empatie.
sursa foto: google.ro
