Una dintre problematicile readuse în spațiul public ca dezbatere este cea a colectării deșeurilor de la populație. Separarea fracțiilor, selectarea deșeurilor, colectarea selectivă, toate acestea revin pe tapetul discuțiilor, România fiind deja în postura de a plăti amenzi usturătoare pentru nerespectarea obligațiilor legate de deșeuri.
În România au început de câțiva ani eforturile pentru a se intra într-o normalitate legată de selectarea deșeurilor, însă până acum nu s-a depășit, în foarte multe locații, stadiul de intenție, de efort sisific. Nefiind vorba de un sistem unitar perceput și aplicat, românii tratează problematica deșeurilor total greșit, încercând să pună carul înaintea boilor.
Administrațiile locale se axează pe ideea unor sisteme de colectare selectivă a deșeurilor cât mai futuriste, însă deloc adaptate realității din teren, adică din ograda cetățeanului, locul de unde trebuie pornită această poveste.
În Bistrița-Năsăud se reîncercă o poveste, asta după 10 ani de la înființarea Asociației de Dezvoltare Intracomunitară Deșeuri. Proiectul, finanțat din fonduri europene, a pornit greșit de la început, însă nu s-a putut schimba „din mers” exact din pricina tipului de finanțare. Acum, la expirarea „contractului european”, Bistrița-Năsăud privește în zare către modele fiabile pe care să le implementeze.
Redacția Decisiv.ro a intrat în legătură cu unul dintre experții români din domeniu, pentru a afla câteva aspecte legate de ceea ce se întâmplă azi în țară, dar și pentru a afla câteva soluții care au fost implementate și care funcționează corect în România.
Interlocutorul nostru de azi este Bogdan Constantinescu, directorul general al BRAI-CATA SRL, firmă ce activează în domeniul managementului integrat al deșeurilor și care operează la nivel de colectare a deșeurilor în județele Brăila, Hunedoara, Giurgiu, Vâlcea, Brașov, precum și în București și Ilfov.
Locul de unde se pornește selectarea deșeurilor este propria bucătărie. Fiecare gospodărie trebuie să ajungă la un nivel de percepție corect în ceea ce privește selectarea deșeurilor. Atâta timp cât noi nu despărțim fracțiile atunci când le aruncăm, orice efort ulterior este sortit eșecului. Selecția pornește din casele noastre, abia apoi putem să aruncăm „pisica” în alte curți.
Campaniile de conștientizare
Pentru a conștientiza populația de necesitatea selectării deșeurilor încă din propria gospodărire este nevoie de campanii de informare în acest sens. Acestea pot fi derulate de către operatorii de colectare, la unison cu administrațiile locale, interesate ca mesajul să ajungă clar în fiecare gospodărie.
„Pe zona de Hunedoara, campaniile sunt făcute în parteneriat cu ADI Deșeuri, dar sunt făcute de noi, în baza contractelor pe care le avem. La acest capitol avem obligația de a face aceste campanii de conștientizare și informare care se adresează agenților economici, persoanelor fizice și juridice. Aceste campanii sunt duse pe partea de colectare separată, fie pe partea de voluminoase, sau chiar pe partea de monitorizare a ceea ce se depozitează în containere. La fel avem și în municipiul Brașov, acolo unde avem un contract în derulare, precum și în municipiul Brăila”, ne-a relatat Bogdan Constantinescu.
Tradițiile legate de curățenie
Obiceiul de a face curățenie trebuie extins la nivel de comunitate. Atunci când acest obicei devine tradiție, multe lucruri se simplifică, atât la nivel de mentalitate, cât și la cel propriu de punere în aplicare a unor programe.
„La Brașov există o tradiție legată de curățenia de primăvară, organizată de către municipalitate. Luna curățeniei înseamnă de fapt igienizarea și curățirea punctelor de colectare, ca o primă etapă, iar în a doua etapă se preiau toate deșeurile pe care cetățenii le debarasează în perioada asta, în containere mari, de opt metri cubi, pentru a evita aruncarea acestora aleatorie. Chiar dacă vorbim de Brașov, și aici mai există persoane cetate cu legea și cu bunul simț care aruncă aceste deșeuri pe domeniul public sau necontrolat. Ceea ce se întâmplă la Brașov este deja o tradiție, a devenit ceva normal atât pentru cetățeni cât și pentru noi sau administrație”, a precizat Constantinescu.
Măsurile coercitive, necesare și… educative
Acolo unde vorba bună nu are efect, „joarda” este o alternativă! Nimeni nu-și dorește asta, însă civilizația în sine s-a construit uzând și de astfel de metode. Amenzile extrem de mari, la care se adaugă și alte măsuri suplimentare, fac din cetățenii europeni exemple de conștiință civică și ecologică.
„Pe partea de coerciție, atunci când există abateri de la lege, acolo unde există, facem sesizări către poliția locală și, în funcție de gravitate, către Garda de Mediu, iar aceștia se prezintă prompt la sesizări. În cele mai multe dintre cazuri, situațiile sunt rezolvabile în sensul în care este descoperit cel care a făcut fapta și este amendat. Accesul la camere, la sistemul de monitorizare, îl au doar cei din administrația publică, însă, din nefericire, sunt destul de puține. Noi, ca organizație, în județul Hunedoara am propus un sistem de monitorizare a tuturor platformelor, asemănător cu cel care este propus a se face în Bistrița-Năsăud, adică implementarea unui sistem integrat de monitorizare unitar, la nivel de județ. Ca o concluzie, cu toate că există o legislație activă din 2008, aici mă refer la hotărârea de guvern privind transportul deșeurilor, prin care cei care fac astfel sancțiuni de mediu li se confiscă utilajul/mijlocul de transport cu care fac sancțiunea, această prevedere nu a fost activată se aplică doar amenzi”, susține Bogdan Constantinescu.
Sângeorz-Băi, se pare, este singurul UAT care a „activat” această prevedere legislativă, acolo fiind deja două cazuri de încălcare a legii în care s-au confiscat mijloacele de transport ca măsură complementară amenzilor acordate.
Relațiile cu ADI-urile
Asociațiile de Dezvoltare Intracomunitară sunt structuri create în sprijinul unităților administrativ-teritoriale pentru implementarea unitară a unor proiecte cel puțin zonale. ADI Deșeuri este una dintre aceste structuri ce au menirea de coordona și de a lega activitățile referitoare la deșeuri, fiind o interfață între UAT-uri și operatorii de deșeuri. Evident, „succesul” acestor ADI-uri nu este cel scontat, multe UAT-uri exprimându-și dorința de a ieși din aceste structuri. Nu numai UAT-urile se gândesc la această alternativă…
„Noi mai prestăm acum doar în județul Hunedoara, în alte județe ne-am retras din contracte și suntem în conflicte juridice. În primul rând nu a fost aplicată Ordonanța 74, iar în al doilea rând s-a refuzat echilibrarea contractuală. Și în Hunedoara suntem în litigii, însă aici, unde mai activăm pe zona de ADI Deșeuri, avem o relație înspre bine și sperăm ca în luna aceasta să se definitiveze implementarea totală a sistemului „plătește pentru cât arunci” și odată cu acest sistem să intrăm pe un drum normal. Este vorba, până la urmă, de aplicarea prevederilor Ordonanței 74, care au fost aplicate, iar aici nu vorbesc doar de Hunedoara, dar în general au fost aplicate doar în sensul introducerii în tarif a contribuției de economie circulară pe care operatorii de pe flux au obligația să o colecteze și să o vireze la cel care operează depozitul, iar acesta să o dea mai departe la Administrația Fondului pentru Mediu, ori în ultimii ani, din nefericire, această Administrație nu a întors în sistem banii colectați. S-au strâns sume importante cu care se puteau realiza sisteme de colectare, fiindcă România aici are cea mai mare deficiență”, a declarat Constantinescu.
Platformele de colectare
De la gospodăria cetățeanului și până la momentul depozitării deșeurilor sau a intrării acestora în circuitul de reciclare, există un episod destul de „sensibil”: platformele de colectare. În cazul județului Bistrița-Năsăud, una din „durerile” proiectului implementat din fonduri europene a fost chiar aceste platforme de colectare. Acele containere semi-îngropate destinate colectării deșeurilor reciclabile s-au dovedit a fi un eșec, iar acum se caută soluții corecte și reale pentru realizarea unor platforme cât mai eficient de întreținut și utilizat.
„Platformele îngropate, cu ridicare hidraulică, reprezentau o alternativă relativ bună la sistemul de colectare, dar în prezent, aici vorbim de Hunedoara, unde operăm astfel de platforme, din experiența acumulată, cel puțin eu nu-l recomand din considerente de amplasare căci necesită zone foarte clare pe care administrația locală trebuie să le identifice și să obțină toate avizele pentru ele. Apoi, în operarea acestea sunt destul de delicate. Avem de a face cu anumiți cetățeni care vandalizează inclusiv aceste platforme. Din punctul meu de vedere sunt două soluții mari care pot fi aplicate: acele insule care au început să apară mai ales în Brașov, fiind vorba de sisteme de containerizare închise, cu sistem de monitorizare până la nivel de cântărire a deșeurilor. Practic, fiecare gospodărie poate afla cât deșeu a gestionat. Al doilea mare sistem, pe care l-ați văzut în special în zona Ardealului, la Sălaj sau Cluj, cu platforme securizate și împrejmuite cu structură metalică, la care cetățenii să aibă acces cu cartelă. Aici depinde foarte mult de monitorizare, căci dacă acestea nu sunt monitorizate automat vor exista cetățeni care fie le vor vandaliza, fie vor depune deșeuri ilegal”, a conchis Bogdan Constantinescu, managerul general al BRAI-CATA SRL.
O privire atentă asupra ansamblului de soluții existente pe piața deșeurilor din România poate aduce Bistrița-Năsăud cel puțin într-un punct de plecare corect în toată povestea deșeurilor. Dacă acest pas se va face sau nu, nu mai depinde de noi, însă poate pleca de la noi, prin simpla conștientizare din confortul casei noastre.
