Corina Atanasiu, președinte al USR Focșani și secretar de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a explicat într-o conferință de presă ce este cu adevărat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) și pentru ce pot fi folosite fondurile de la Uniunea Europeană. Potrivit acesteia, PNRR „nu înseamnă străzi, nu înseamnă autostrăzi, nu înseamnă ziduri. Înseamnă reforme”.
Declarația nu s-a oprit aici, Corina Atanasiu făcând o paralelă clară și fără cale de întors cu ceea au tot susținut până acum partenerii liberali de guvernare. „Știu că unii parteneri din coaliție au ieșit pe sticlă cu tot felul de mesaje, cum că aduc autostrăzi și alte minuni prin PNRR către Vrancea și către Focșani. Sunt niște mesaje hazardate, nu sunt foarte apropiate de realitate. În momentul de față, cel puțin pe PNRR, ministrul Cristian Ghinea și întreg ministerul suntem în discuții cu Comisia Europeană să vedem dacă ne acceptă să băgăm autostrăzi și alte investiții de genul acesta – care țin de drumuri și poduri, în PNRR. Deocamdată este doar o discuție, nu este nimic aprobat, nu este nimic sigur, drept pentru care trebuie să ne reorientăm spre celelalte oportunități pe care ni le deschide PNRR-ul”, a spus secretarul de stat USR PLUS.
Referirea este cu siguranță țintită la promisiunile din campanie și de după ale fostului ministru PNL al Dezvoltării Ion Ștefan, tot focșănean la origine. Potrivit acestuia, numai un pic mai lipsea până să vină aproape toți banii din PNRR în Vrancea și în municipiul reședință de județ, nefiind însă clar exact de ce nu au ajuns încă. Revenind însă la discuții serioase și aplicate, Corina Atanasiu a dat câteva exemple de lucrări pentru care cu siguranță pot fi efectuate cu bani prin PNRR.
„Știți cum este cu PNRR-ul acesta, parcă e Moș Crăciun. Toată lumea îi scrie și se așteaptă să fie un soi de panaceu, care să rezolve toate problemele din ultimii 30 de ani. PNRR înseamnă în primul rând reforme. Nu metri pătrați de asfalt sau kilometri de asfalt sau construcții. dacă aceste construcții nu sunt atașate unei reforme sistemice consistente, aceste construcții nu or să fie aprobate de Comisia Europeană și de asta am atras atenția. Sunt colegi de coaliție care vin și lansează astfel de idei, crește nivelul așteptărilor populației și nu este ok, pentru că la sfârșitul zilei s-ar putea să nu putem finanța astfel de proiecte din PNRR, pentru că ele nu reprezintă o reformă. Este atât de simplu: nu cred că Comisia Europeană o să facă o atât de mare excepție în cazul României, pe care nu a făcut-o la celelalte state membre. Noi am început negocierile pe acest subiect. Și, dacă reușim să obținem o astfel de înțelegere de la Comisia Europeană, suntem foarte norocoși. Dar eu sunt destul de sceptică în ceea ce privește finanțarea unor astfel de proiecte de autostrăzi și străzi prin PNRR. Firește, o să avem la îndemână și alte instrumente financiare.
De ce vrea toată lumea să își finanțeze proiecte prin PNRR? PNRR vine cu o logică de implementare totalmente diferită de logica programelor anterioare, și anume Comisia Europeană nu mai stă „să lingă” toate chitanțele și toate hârtiile. Nu te întreabă cum ai cheltuit banii, cât e de bine făcută licitația, ce s-a întâmplat, ci vrea să vadă obiectivele, dacă sunt realizate. De aceea, atunci când statul membru vine cu planul, trebuie să își stabilească niște ținte foarte clare și măsurabile. În funcție de aceste ținte, sunt deblocați banii și sunt decontați de la Comisia Europeană. Dacă aceste ținte nu au fost atinse, au fost atinse parțial, nesatisfăcător, banii de la Comisie nu mai vin. Și toate investițiile făcute până atunci pică pur și simplu în sarcina statului membru. Comisia nu ne mai cere niciun document, vrea să vadă rezultate. Este o schimbare de optică extraordinar de mare și radicală, în sensul că s-a orientat către rezultat și nu spre proces.
PNRR înseamnă în primul rând proiecte mature, în buza implementării. Înseamnă că trebuie să avem deja documentații făcute, trebuie să avem deja studii și planuri de fezabilitate și tot ceea ce este nevoie ca să demarăm proiectul mâine. O să vină foarte mulți bani în România. În momentul de față, în calitate de secretar de stat sunt implicată în programarea Planului Național de Redresare și Reziliență, înseamnă 30 de miliarde de euro. Pe lângă acestea se adaugă fondurile care vin spre România în mod tradițional, și acelea sunt 30 și ceva de miliarde de euro. Sunt bani foarte, foarte mulți și, dacă ne prind nepregătiți, o să treacă pe lângă noi ca rapidul în gară. Și ar fi păcat, pentru că avem nevoie de acești bani, avem nevoie de reforme, avem nevoie de investiții. Aceste 30 de miliarde de euro trebuie cheltuite foarte repede și nu mai putem să stăm cu proiecte așa cum au stat primarii până acum. Cine nu a reușit să cheltuie banii până în 2026, nu li se mai decontează și înseamnă că acești bani vor fi cheltuiți din bugetul național. Pe noi nu o să ne aștepte nimeni să cheltuim acești bani. Trebuie să ne pregătim, pe lângă acești 30 de miliarde de euro v-am spus că vin și programele operaționale”, a mai subliniat Atanasiu.
